Oliver Bierhoff
Oliver Bierhoff

Oliver Bierhoff – de la rezervă la erou naţional în doar câteva minute

Oliver Bierhoff, eroul "Manshaftului" în Anglia 1996, este considerat atacantul care a promovat cel mai bine noţiunea de "target man" în fotbalul modern.
Articol scris de Florin Codreanu
10 aprilie 2015

Născut pe 1 mai 1968 la Karlsruhe, Oliver Bierhoff este considerat în Germania atacantul care a promovat cel mai bine noţiunea de „target man” în fotbalul modern. Eroul „Manshaftului” de la Campionatul European din Anglia 1996 a bifat în cariera sa experienţe importante în trei dintre cele mai puternice campionate din fotbalul continental: Germania (unde a evoluat pentru Hamburg, Gladbach sau Uerdingen), Franţa (a jucat la AS Monaco) şi Italia (a evoluat între 1991 şi 2003 pentru Ascoli, Udinese, AC Milan şi Chievo Verona).

În 1996, Bierhoff evolua în Serie A pentru Udinese, echipa pentru care până în 1998 a marcat de 57 de ori în 86 de jocuri. La turneul final din Anglia, Bierhoff a fost convocat de selecţionerul Berti Vogts, dar nu era considerat titular, ci una dintre rezervele de lux: „Juca la Udinese, era un atacant cunoscut în fotbalul european, dar la 28 de ani bifase doar patru-cinci selecţii în echipa naţională. În sistemul de joc al lui Vogts, Oliver era atacantul de urgenţă, era omul pe care se bazau acţiunile ofensive în momentul în care echipa avea probleme la construcţie”, mărturiseşte jurnalistul german Thomas Heiltz de la ZDF.

Germania avea în 1996 la dispoziţie o serie de atacanţi impresionanţi, începând cu Jurgen Klinsmann (căpitanul formaţiei), Fredi Bobic (golgeterul campionatului), Ulf Kirsten (cel mai bun marcator de la Leverkusen şi unul dintre golgeterii din Bundesliga) sau Heiko Herrlich (turnul de control de la Borussia Dortmund). De altfel, între Herrlich şi Bierhoff, Vogts a trebuit să aleagă jucătorul care urma să facă parte din lotul Germaniei pentru Euro 1996, dar accidentarea lui Herrlich i-a uşurat misiunea: „Herrlich se descurcase bine în preliminarii, marcase un gol important cu Ţara Galilor la Dusseldorf şi Vogts îl plăcea foarte mult. S-a accidentat însă şi Oliver a fost alesul selecţionerului”, povesteşte Heiltz. Şi cam aşa s-a schimbat şi istoria…

Atacantul lui Udinese a primit şansa de a evolua la turneul final din Anglia, iar prestaţia sa a făcut diferenţa. Un imbatabil săritor la cap, un atacant masiv şi cu un impresionant simţ al porţii, Bierhoff a fost rezervă la debutul cu Cehia, titular în duelul cu Rusia şi nu a bifat niciun minut contra Italiei. De altfel, până la finala contra Cehiei, Bierhoff bifa doar 92 de minute adunate în primele două meciuri.

Pe Wembley însă, Oliver avea să schimbe nu doar soarta meciului ci şi destinul naţionalei sale. A intrat pe teren în minutul 70 în locul lui Scholl, atunci când scorul era 1-0 pentru cehi şi a oprit un eșec usturător şi mai mult decât posibil. La numai patru minute de la apariţia sa pe legendara arenă engleză, Oli a restabilit egalitatea şi a dus meciul în prelungiri. A venit apoi minutul 95 şi lovitura sa de cap fabuloasă, care l-a aşezat pentru totdeaua în istoria fotbalului. Golurile sale au adus titlul european Germaniei, iar peste doi ani Bierhoff avea să prindă, la 30 de ani, trenul carierei. „Turnul de control” din Karlsruhe a semnat cu legendara AC Milan şi în primul sezon a devenit golgeterul campionatului italian, contribuind decisiv la titlul câştigat de milanezi. În 1998 Oliver a fost numit în funcţia de căpitan al „panzerelor”, an în care a fost desemnat şi cel mai bun fotbalist german. S-a retras în 2003 după 26 de jocuri în tricoul lui Chievo Verona, iar presa germană l-a omagiat aşa cum se cuvine pe prima pagină: „Îţi mulţumim pentru tot, Oli”.



Comentarii